Palatul Stirbei din Buftea

stirbei-bufteaOrasul Buftea este situat la 20 km nord de Bucuresti. Localitatea este strabatuta de doua drumuri nationale, DN1A Bucuresti – Targoviste – Brasov si DN7 Bucuresti ľ Pitesti.

Ei bine, resedinta domnitorului Barbu Stirbei este locatia in care vom ômergeö astazi.

Cand inchid ochii parca simt mirosul patrunzator al tufisurilor de stejar care isi raspandesc indeosebi aroma spre seara si par a-si revarsa pana si fundul sufletului in ceasurile racoroase ale amurgului.

Iata cum descrie Regina Maria a Romaniei, frecventa musafira a familiei Stirbei domeniul de la Buftea.

Incantatoarea resedinta cuprinde palatul, capela si parcul de 30 de hectare.

Primul Stirbei stabilit la Buftea este marele vornic Barbu C. Stirbei, care a lasat mostenire domeniul nepotului sotiei sale, Barbu Bibescu (pe care l-a infiat).

In 1849 Barbu Stirbei a devenit domn al Tarii Romanesti pentru o perioada de sase ani (1849-1853 si 1854-1856).

El, supranumit Printul, este cel care a construit Palatul Stirbei din Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 107 (1835).

Fiul sau aduce modificari palatului, cel de la Buftea fiind lasat oarecum in paragina, si singurul aport adus zonei fiind cele doua biserici din satul Flamanzi si Buftea.

Dintre toti mostenitorii Printului, doar Alexandru B. Stirbei se preocupa de domeniul de la Buftea, construind un palat si o capela si amenajand un parc admirat de toti cei ce ajungeau pe domeniu.

Palatul are patru niveluri, cu exterior gotic si interior sculptat in lemn, cu o scara interior de stejar, inscriptionata cu blazonul familiei si monograma lui Alexandru Stirbei.

Palatul Stirbei a fost foarte vizitat de multe generatii apartinand aceleiasi categorii sociale (Vasile Alecsandri, Lascar Catargiu, Titu Maiorescu).

Tot la Buftea, Elisabeta Cantacuzino-Pascanu, sotia lui Voda Stirbei a infiintat un spital.

In urma pierderii dragii sale sotii (1885), Alexandru Stirbei a inceput construirea unei capele in parcul de la Buftea, capela pictata in interior de Gheorghe Tattarescu.

La 2 martie 1895 Alexandru Stirbei inceteaza din viata, lasand mostenitor la Buftea, pe fiul sau printul Barbu Stirbei. Acest nou proprietar al domeniului aduce viata la Buftea. Incep petreceri si baluri despre care se va vorbi mult. Aici infiinteaza ferme si pepiniere, o laptarie, o moara si o fabrica de vata si pansamente.

Serbarile organizate la Buftea au facut din domeniu un loc remarcat de Regele Carol I, dar mai ales de printesa Maria care l-a indragit ca pe propria casa.

In timpul primul razboi mondial, domeniul a constituit refugiul reginei Maria, a fost bombardat, apoi devastat de soldati si rechizitionat in 1917.

La Buftea sunt semnate, ulterior, preliminariile pacii cu Germania si Austro-Ungaria.

Dupa 1918 a urmat o perioada de refacere a domeniului.

Domeniul de la Buftea, dupa decesul lui Barbu Stirbei a trecut in administrarea ginerelui sau, Serban Flondor pana in anul 1949, cand a fost nationalizat. Abia dupa zece ani palatul va fi restaurat.

Cei ce iubesc istoria, arta, si care doresc sa paseasca pe urmele unei familii care a scris capitole insemnate in trecutul nostru, pe urmele Reginei Maria, pot vizita parcul, capela si palatul de la Buftea.

Sursa foto: Flickr

About Magda Manea

Magda Manea. Specialist in documentare, comunicare, media.