Am stat acasa cateva zile cu copilul meu si mi-am dat seama, inca odata cate lucruri frumoase pierdem din viata noastra, cate momente cu care nu ne vom mai intalni niciodata pierdem fara sa vrem. Cum ar fi sa stau acasa, sa ma ocup mai mult de familia mea, sa petrec cu copilul meu mai mult timp decat acum (de-abia ne vedem cateva ore pe zi si acelea le petrecem verificand temele).
Am incercat in aceste cateva zile sa facem impreuna cat mai multe lucruri: am facut gogosi, am facut papanasi, am fost la coafor (s-a tuns copilul), am fost la teatru, am impletit impreuna bratari din noduri si am impachetat hartie, adica am facut origami.
Uitasem de origami pe care l-am abandonat acum un an cred, din lipsa de timp si de-o parte si de cealalta. La vremea aia reusisem sa-mi invat fetita sa realizeze cate ceva; a cam uitat intre timp…
Povestea de mai jos, un pic mai simplificata i-am spus-o si ei si i-a placut. V-o spun si voua…
Arta impaturirii hartiei este cunoscuta sub numele de origami (ori -- indoi si kami -- hartie).
Aceasta arta este foarte veche gasindu-si radacinile acum 800 de ani, in epoca Heian si este de origine shintoista.
Ea s-a transmis din generatie in generatie si de-a lungul timpului a fost adaptata si modificata partial.
Documentele vechi o mentioneaza prin secolul VI, in Marele Sanctuar Imperial, unde se gaseau obiecte de hartie simbolizand spiritul divin.
Origami a facut si face parte din modul de viata japonez, in anul 1930 devenind disciplina scolara (ajuta la intelegerea geometriei).
Indiferent daca a fost considerate arta sau simplu joc, origami a constituit, din cele mai vechi timpuri, un adevarat joc al imaginatiei. Ingeniozitatea de a crea imagini cat mai reusite si cat mai noi ofera numeroase satisfactii creatorilor.
Doar prin impaturirea hartiei pot fi realizate frumoase obiecte de decor (flori, animale, pasari), dar si obiecte utile (cutii de cadouri, farfurioare, abajururi, casete elegante).
Este cert ca urmarirea unor teme in crearea anumitor forme din hartie contribuie la dezvoltarea gandirii si influenteaza educatia estetica.
Hartia folosita poate fi una obisnuita, dar cea speciala este una produsa in manufacturi deosebite, unde, manual, hartia origami se aplica pe spatele unei alte hartii de buna calitate cu ajutorul unei paste care trebuie sa fie veche de peste 10 ani. Astfel este prevenita decolorarea precum si distrugerea ei de catre molii sau alte insecte. Hartia rezultata este uscata, taiata la dimensiunile dorite, infasurata in prosoape ude pentru a fi patrunsa de umezeala.
Impaturitul este si el foarte important, in origami clasic existand cateva metode de baza. Arta adevarata incepand abia de la aceste forme de baza.
Unii specialisti sustin ca toate figurile trebuie facute numai dintr-o singura bucata de hartie (fara lipici sau foarfeca).
Esentiala conditie in obtinerea unui obiect bine realizat nu emana din incercarea de a recrea forma fizica a unui lucru sau a unei finite. Cele mai izbitoare caracteristici ale unui obiect trebuie intelese bine si complet, iar apoi se incearca redarea cat mai fidela a acestora.
In jurul acestei arte s-au tesut nenumarate legende, dintre care una foarte cunoscuta si foarte trista este legenda cocorului.
Se spune ca celui care reuseste sa impatureasca o mie de cocori i se indeplineste o dorinta.
O intamplare trista legata de aceasta credinta este povestea fetitei Sadako Sasaki din Hirosima, victima a bombei atomice, care, datorita radiatiilor provocate de explozie, s-a imbolnavit de leucemie. Sperand sa doboare boala, fetita a impaturit zilnic, in spital, cocori de hartie. A murit cand ajunsese la 643.
In amintirea ei si a tuturor copiilor ucisi de bomba s-a ridicat in centrul orasului Hirosima, un monument: statuia copilului pacii. Statuia este reprezentata de o racheta, sustinuta de stalpi metalici, in varf avand statuia de bronz a fetitei purtand in maini, deasupra capului, imaginea cocorului, simbolul indeplinirii dorintei de sanatate, fericire.
Oricine ajunge la acest monument depune cate un cocor mic de hartie.
In origami clasic o figura este reusita atunci cand subiectul este recunoscut imediat, fara nicio explicatie.
In origami modern, la reprezentarea trasaturilor specifice se dezvolta o serie de noi legaturi intre forme, obtinandu-se o multitudine de intelesuri si sensuri. Aici imaginatia joaca rolul primordial in obtinerea pieselor, reprezentarea fidela a realului avand rol secundar. In aceasta consta de fapt elementul nou si plin de resurse al artei origami.
In timp, japonezul Matsuo Terada a introdus un stil nou, modern numit sculptura in hartie.
Spre deosebire de origami clasic, unde este indoita o singura foita de hartie, sculptura in hartie necesita foi de hartie mata si mai tare. Obiectele sunt realizate prin decuparea mai multor foi mici care apoi sunt pliate si lipite intre ele. Acest nou stil are o profunzime si o frumusete noua.
Exista o teorie conform careia sculptura in hartie ar fi aparut in Polonia, acum 350 de ani, apoi a fost preluata de japonezi si adaptata la origami.
Oricum ar fi, de oricand ar data, cert este ca vorbim despre o arta care influenteaza frumos si pozitiv si pe cel ce priveste si pe cel ce practica.
La un moment dat, la Muzeul Antipa copilasii puteau face cunostinta cu aceasta veche si deosebita arta; invatau sa faca diverse animalute din hartie. Cu siguranta nu este singurul loc din Bucuresti unde copilasii fac origami; exista multe carti in librarii cu ajutorul carora, acasa, va puteti initia in aceasta arta.
Mai jos, un filmulet despre cum se face un cocor:
Articole similare:
Popularitate: 26%
| 
| 
| 
| 
| 
| 
